Articole

UE nu le oferă prea multe şanse celor din „Generaţia Europa“, cum au fost numiţi tinerii născuţi în preajma Tratatului de la Maastricht (1993). Recrutorii le recomandă absolvenţilor să accepte şi joburi care n-au legătură cu pregătirea lor. În vremuri de recesiune, drumul ocolit este cel mai scurt spre jobul dorit.

„Şomeri cu diplomă" a devenit în ultimii doi-trei ani o sintagmă de care mulţi tineri se tem că ar putea deveni realitatea zilei de mâine şi pe care unii dintre absolvenţi ultimilor ani chiar o trăiesc.

De la începutul crizei economice internaţionale, numărul persoanelor rămase fără job sau aflate în căutarea unui loc de muncă a crescut semnificativ în toată Europa. Cei mai loviţi se dovedesc însă tinerii (persoanele între 16 şi 24 de ani), în rândul cărora şomajul este aproape dublu, comparativ cu cel total: 20%, faţă de 9,9%.

 

 

Perioadele de admitere pentru studiile masterale şi doctorale au fost amânate pentru septembrie, până când ar trebui să fie gata clasificarea universităţilor. Studiile de master şi de doctorat nu vor mai putea fi organizate de toate universităţile, ci doar de cele care dovedesc că pot să susţină un astfel de program. 

Proiectul privind aprobarea cifrei de şcolarizare pentru programele de master propune scoaterea la concurs a 35.600 de granturi de studiu în anul şcolar 2011-2012. Ministerul Educaţiei prognozează că în următorii doi ani locurile bugetate pentru programele de master se vor dubla, ajungând la peste 60.000 de posturi.

De asemenea, Ministerul Educaţiei vrea să scoată la concurs pentru următorul an universitar 3.500 de locuri bugetate pentru programele de doctorat.

 

 

Reprezentanţii universităţilor străine le recomandă studenţilor din România să-şi schimbe stilul de învăţare.

„Studenţii români stăpânesc foarte bine limbile străine, în special limba engleză, la care au un nivel de competenţă ridicat. Pe de altă parte, modul lor de a studia este predominant academic: sunt buni la învăţarea şi reproducerea teoriilor şi conceptelor. Însă noi, la «Cesar Ritz Colleges», abordăm diferit predarea: avem multe proiecte de echipă, prezentări şi clase interactive la care nu participă mai mult de 20 de studenţi. Scopul este să le dezvoltăm capacitatea de a analiza situaţii pe loc, de a lua decizii imediate, un nivel peste cunoştinţele teoretice", explică Goran Yordanov, reprezentantul Universităţii „Cesar Ritz College" din Elveţia.

Vlad Bichiş a studiat Dreptul în ţară, dar şi la Roma pentru doi ani, iar acum a aplicat la un masterat în Olanda. „Luând în considerare câmpul global al viitoarei mele activităţi am decis că se cuvine un mediu academic pe măsură, aşadar am aplicat şi am fost acceptat la Universitatea din Maastricht pentru un masterat pe Drept European şi Comunitar", spune Bichiş.

 

Degeaba au luat note mari la titularizare, tot nu şi-au găsit catedre la care să predea. Posturi există, doar că vin cu nişte criterii speciale. În consecinţă, există profesori care au luat 10 la examen, dar rămân pe drumuri.Soluţia ar fi să-şi găsească locuri de muncă în localitatea de baştină, ceea ce nu reprezintă o variantă viabilă pentru un dascăl stabilit în Bucureşti, spre exemplu.

Niciunul dintre cei 93 de candidaţi care au obţinut peste 7 la matematică nu s-a putut angaja în Bucureşti ca titular. Toate cele trei posturi scoase la concurs veneau la pachet cu cerinţe suplimentare: două sunt la şcoli particulare şi candidaţii aveau nevoie de un aviz special, iar cel de-al treilea post cerea predare în limba germană. 

 

  

Peste 4.000 de bursieri şi-au găsit săptămâna trecută numele pe listele publicate de Fundaţia „Dinu Patriciu“, în cadrul celor două programe ale sale, „Orizonturi Deschise“ şi „Inventează-ţi Viitorul!“. 100 de masteranzi şi doctoranzi români, admişi la universităţi internaţionale de prestigiu, vor primi câte o bursă cu o valoare individuală de 15.000 de dolari.

Anul acesta, programul „Orizonturi Deschise" a înregistrat 248 de candidaturi eligibile, mai mult de jumătate dintre candidaţi fiind admişi în primele 100 de universităţi din lume, iar 15% dintre ei la cele mai bune 10 universităţi din lume. Peste 50% dintre aceştia merg la studii în Marea Britanie, aproximativ 17% în Olanda şi câte 6% în Spania şi SUA. Restul candidaţilor au ca destinaţie de studiu Elveţia, Franţa, Suedia, Finlanda, Danemarca, Italia şi Belgia.

Pe de altă parte, bursierii „Inventează-ţi Viitorul!" sunt elevi de liceu şi studenţi cu rezultate şcolare foarte bune, dar care provin din familii cu resurse financiare modeste. Cei 4.000 de elevi bursieri, care au fost selectaţi de curând, vor primi câte o bursă de 200 de lei pentru fiecare lună a anului şcolar 2011-2012.

 

Doar 9% dintre absolvenţii promoţiei din 2010 nu au o slujbă sau nu sunt integraţi în alte forme de studii, la şase luni de la absolvire, potrivit statisticilor citate de ziarul „The Guardian".

Aproximativ 62% dintre cei care au terminat facultatea anul trecut muncesc, iar 7% şi-au luat un job, dar continuă şi studiile. 15% au hotărât să-şi continue studiile, fără a le îmbina cu jobul. Noile cifre arată o îmbunătăţire petrecută în ultimul an.

Universitatea Buckingham se poate lăuda că toţi cei 55 de absolvenţi ai săi şi-au găsit o slujbă. Pe locul al doilea, în privinţa ratei de angajare, se află Universitatea Surrey, cu 95%. 

David Willetts, ministrul universităţilor, este îngrijorat că multe specializări ale universităţilor nu sunt apreciate de angajatori. Guvernul încurajează rectorii să lucreze împreună cu angajatorii atunci când creează noi cursuri. 

 

În masacrul norvegian din Insula Utoya se pare că a curs şi sânge românesc. Fiica de 15 ani a unei românce din Codlea se află pe lista persoanelor date dispărute de autorităţile norvegiene. Karin Elena Horst şi-a sunat părinţii în timp ce teroristul Breivik începea vânătoarea de oameni în tabăra de tineret. De atunci, nu se mai ştie nimic de ea.

De vineri, românca din Codlea este în stare de şoc, spun apropiaţii. Karin a sunat-o în timpul atacului. A apucat să-i spună că în jurul ei sunt ucişi oameni. "Aici se împuşcă, aici se trage în noi". Au fost ultimele cuvinte ascultate de mama fetei.

 

 

România a doborât recordul mondial şi a ajuns în Guinness Book cu cel mai mare curs de resuscitare cardiorespiratorie din lume cu 7.402 participanţi, informează Agerpres.

Evenimentul a avut loc marţi seara pe stadionul Dinamo din Capitală şi s-a intitulat ''Salvăm vieţi şi intrăm în Cartea Recordurilor''.
Certificatul de intrare în Cartea Recordurilor i-a fost înmânat managerului Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, dr. Alis Grasu, de către reprezentanta Guinness World Records, Ann Orford.
"Este uimitor că un număr atât de mare de oameni s-a adunat pe stadion pentru a învăţa să acorde primul ajutor", a spus Ann Orford, pe stadionul Dinamo.

 

Baza aeriană Mihail Kogălniceanu din Constanţa e o adevărată manăcerească pentru armata americană. Războiul din Afganistan ar fi fost un adevărat iad pentru americani, dacă nu se foloseau de baza noastră ca sătransporte echipament militar în teatrele de război de acolo. Acum, vor sămărească miza.
Tocmai pentru că baza aeriană constănţeană le-a fost aşa folositoare pânăacum, americanii se gândesc să facă aici un avanpost permanent al armatei lor. Baza Mihail Kogălniceanu va fi folosită cu siguranţă până la încheierea luptelor din Afganistan. 

Dar mai marii din armata americană şi-ar dori acum să o folosească şi în alte viitoare operaţiuni pe care le-ar putea avea în Orientul Mijlociu. Asta ar însemna locuri de muncă pentru români şi, automat, o îmbunătăţire a economiei din zonă.

 

Doar 12 univeristăţi ar putea primi dreptul de a organiza doctorat, începând din anul academic 2011-2012, după clasificarea instituţiilor de învăţământ superior, potrivit unor surse oficiale, citate de Mediafax.   
"Este vorba despre cele mai performante universităţi. Doar acestea vor putea organiza doctorat. Numărul acestora este mic, probabil 12 instituţii de învăţământ superior vor fi acreditate pentru studii doctorale", a precizat sursa citată.     
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) a terminat evaluarea universităţilor şi a anunţat că premiază instiuţiile care acceptă fuziunea. Raportul privind evaluarea a fost prezentat experţilor Asociaţiei Europene a Universităţilor, "probabil cea mai respectată voce la nivel european", după cum afirmă autorităţile.

 

Câţi dintre noi n-au spus la un moment dat: telefonul acesta mi-a schimbat viaţa? 10.000 de şomeri din Cluj şi Alba vor exclama asta, cât de curând. Ei vor primi, gratuit, telefoane mobile şi cartele, pentru ca Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţelor de Muncă să-i anunţe atunci când se iveşte un post liber. 

De la 1 august, Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Cluj şi Alba vor începe să împartă şomerilor telefoane mobile, ieftine desigur, şi cartele telefonice cu 5 euro credit fiecare. 
Call centerul care va funcţiona pentru 10.000 de şomeri din Cluj şi Alba e un proiect european de 3,7 milioane de euro. 

 

Suspiciunile de fraudă în sistemul public de învăţământ stau în calea progresului şcolii americane. Aproximativ 300 de şcoli s-au confruntat cu acuzaţii că profesorii şi conducerea au măsluit rezultatele testelor naţionale pentru a-şi menţine rangul.

Cotidianul „Washington Post" dezvăluie cazuri de asemenea fraude în oraşe precum Atlanta, Baltimore, Philadelphia şi Washington. În SUA, testele naţionale reprezintă paşaportul de intrare la facultate, pe lângă portofoliul cu diplome şi activităţi extracurriculare. În viitorul apropiat, o nouă generaţie de teste standard urmează să fie lansată pentru a măsura nivelul academic al elevilor la matematică şi la limba engleză. 

Secretarul de stat pe educaţie, Arne Duncan, e de părere că orice neregulă în procesul de testare pune sub semnul întrebării reforma şcolară.